Rezumatul pe scurt
În primăvara lui 1916, sublocotenentul Ștefan Gheorghidiu, concentrat pe frontiera din munți, își amintește căsnicia cu Ela, o colegă de facultate. O moștenire le schimbă viața: Ela intră în lumea mondenă a verișoarei Anișoara, unde apare domnul G., iar Ștefan devine gelos și o bănuiește de infidelitate. După o despărțire și o împăcare, o revede la Câmpulung, unde un colonel îi descrie un bărbat pe care Ștefan îl recunoaște drept amantul Elei și care se numește Grigoriade. În august trece frontiera spre Ardeal, luptă la Bran, la Olt și la Cohalm, apoi în drum spre Sibiu, unde este rănit la mână. Ajuns în permisie la București, primește o scrisoare anonimă despre Ela și Grigoriade, dar bănuiala nu-l mai doare. Se desparte de ea și îi lasă tot trecutul lor.
Tema, personajele și comentariul sunt în lecția „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”.
Rezumatul pe capitole
Cartea întâia: La Piatra Craiului, în munte
În primăvara lui 1916, sublocotenentul Ștefan Gheorghidiu, concentrat pentru prima dată, lucrează la fortificarea Văii Prahovei, între Bușteni și Predeal, iar la 10 mai este mutat în regimentul XX, pe frontieră, deasupra Dâmbovicioarei. La popota batalionului, ofițerii discută o achitare: un bărbat și-a ucis soția necredincioasă. Căpitanul Dimiu o aprobă, iar Corabu și Floroiu apără dreptul la iubire. Ștefan, căruia i se refuză permisia, își insultă camarazii și aproape se ia la bătaie cu Corabu. Afară îi povestește lui Orișan cum vede iubirea și amenință că va dezerta.
Cartea întâia: Diagonalele unui testament
Ștefan povestește că, după doi ani și jumătate de căsnicie cu Ela, o colegă de universitate, o bănuiește deja de infidelitate. Se luaseră din dragoste, în sărăcie. La o masă de familie, unchiul Tache, bogat și zgârcit, îl aude pe Ștefan apărându-și tatăl, iar printr-un codicil îi lasă casa lui din Paris, cu parc și bibliotecă. Unchiul Nae, deputat, susține că această casă intră în partea lui obișnuită, iar mama și surorile i se alătură. Ștefan acceptă un compromis și renunță la o parte din diferență. Apoi intră, la propunerea lui Nae, într-o afacere cu o fabrică. Ela se pasionează de afaceri, iar el iese din asociație de Paști, deși ea insistă să rămână.
Cartea întâia: E tot filosofie…
La sfârșitul lui aprilie Ștefan ține o lucrare de seminar despre Kant, iar Ela îl întreabă ce vor filozofii. În mai, verișoara Anișoara o duce pe Ela în lumea mondenă, unde Ștefan îl cunoaște pe G., avocat și dansator de tango. Ștefan lasă Universitatea. La Odobești, într-o excursie de trei zile, Ela stă mereu lângă G.; Ștefan cedează locul, pierde la cărți și ascultă un jucător care spune că dansatorii încălzesc femeile pentru soți. A doua zi cere divorțul, iar Ela se preface că nu înțelege și spune că toate femeile se poartă la fel. La un restaurant din Șosea, o doamnă cu părul argintiu îi spune că femeia înșală doar pe cel pe care îl iubește.
Cartea întâia: Asta-i rochia albastră
După Odobești, Ștefan nu-i vorbește Elei o săptămână. La o petrecere o femeie măritată se aruncă asupra lui, iar Ela suferă. La alta, Ela rămâne cu G. și refuză să plece; Ștefan pleacă singur, ia o femeie dintr-un hotel mic și o duce în patul lor. Ela se întoarce după două ore și pleacă la mătușa ei. El o caută patru săptămâni, o vede la curse și, câteva zile mai târziu, la chioșcul de ziare, în scena rochiei albastre. Se împacă, iar luna august o petrec la Constanța. În septembrie se ceartă din cauza unui copil, iar Ștefan petrece două săptămâni într-un sanatoriu. În decembrie, la Anișoara, vine și G.
Cartea întâia: Între oglinzi paralele
În februarie, după două săptămâni la Azuga, Ștefan se întoarce noaptea cu un prieten și găsește casa goală; o caută în zadar. Ela vine la opt dimineața, iar peste câteva zile el îi scrie că vrea un divorț fără formalități, pe care ea îl acceptă. Ștefan suferă, iese cu o actriță și o întâlnește pe Ela la teatru, la Capșa și la curse; află că a fost bolnavă. Găsește un bilet al Anișoarei din 15 februarie, iar Iorgu, soțul ei, spune că Ela a dormit de câteva ori la ei. Ștefan și Ela se împacă, iar vara Ela o petrece la Câmpulung, unde o instalează Ștefan, și îi scrie aproape zilnic.
Cartea întâia: Ultima noapte de dragoste
Într-o scrisoare, Ela îl cheamă la Câmpulung. Dimiu îl refuză de trei ori, apoi, sâmbătă în zori, îi spune să plece pe ocolite și să invoce o recunoaștere spre Rucăr. Ștefan ajunge la Câmpulung la amiază. După-amiază, Ela îi cere să treacă pe numele ei lirele din bancă; el refuză și se ceartă cu ea. Îl vede pe G. în oraș și se gândește să-l ucidă. Un colonel îl ia în trăsură spre regiment, dar trec pe la Ela, iar un bilet al lui G. îl liniștește o clipă. Pe drum, colonelul îi povestește despre un bărbat numit Grigoriade, în care Ștefan îl recunoaște pe amantul Elei. Duminică, Dimiu, făcut maior, dictează ordinul de luptă.
Cartea a doua: Întâia noapte de război
Duminică după-amiază, în ajunul Sfintei Marii, tabăra este în haos. Ștefan se gândește o clipă să fugă la Câmpulung, dar hotărăște să nu dezerteze. Seara, la vama de la Bran, colonelul P.B. este rănit mortal de un locotenent maghiar. Noaptea, trupa înaintează pe lângă sate incendiate și intră în panică la o rachetă. Dimineața urcă la asalt Măgura Branului, iar în zori ia Tohanul-Vechi. Secțiunea se încheie cu jafurile serviciilor din spate și cu compania lui Corabu, ajunsă la Râșnov.
Cartea a doua: Fata cu obraz verde, la Vulcan
La Vulcan, colonelul îl trimite pe Ștefan cu o secție să facă poliție: românce se plâng că țiganii de la marginea satului le-au jefuit casele după plecarea ungurilor. Însoțit de două bătrâne, Ștefan face ancheta și observă o fată de cincisprezece–șaisprezece ani, cu ochi verzi, care neagă furtul; o arestează. Focurile unei recunoașteri inamice îl fac s-o lase liberă. Fata îi cere să rămână și să vină noaptea, dar el refuză. A doua zi primește ordin să ocupe Codlea, unde nu are luptă, și ajunge pe malul Oltului.
Cartea a doua: Întâmplări pe apa Oltului
Armata stă într-o râpă pe malul Oltului, sub focul rar al artileriei, și află de căderea Turtucaiei. Un țăran denunță ca spioane două surori, Maria și Ana Mănciulea. Prima percheziție nu găsește nimic, dar colonelul poruncește arestarea. La plecare îi spune lui Ștefan să le împuște sau să facă ce vrea, însă caporalul Zamfir le ia cu coloana, iar ele sunt trimise la brigadă. În noaptea următoare se trece Oltul la Krihalma: colonelul moare, sunt luați 800 de prizonieri. Seara, ordonanța spune că Maria a călăuzit un regiment prin vad.
Cartea a doua: Post înaintat la Cohalm
Batalionul stă la Cohalm, oraș săsesc, cu încăierări zilnice. Ștefan este trimis cu plutonul la Stena, unde ungurii jefuiesc, iar sașii se plâng că un soldat le-a luat o fată; soldatul o aduce înapoi, eliberată de brigadă. La popotă ofițerii discută Verdunul și bătălia de la Olt. După un atac maghiar și un contraatac, plutonul este trimis la un post înaintat în pădure, unde Ștefan aproape îngheață. Dimineața batalionul pleacă spre Bogata. Un sas, dus la divizie, este împușcat, iar Ștefan se îmbolnăvește de intestine și își urmează regimentul într-un furgon.
Cartea a doua: Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu
Divizia înaintează spre Sibiu. Într-o seară, o recunoaștere inamică lovește artileria din marș. La trei dimineața Ștefan trece cu plutonul pe dealul din față, unde găsește două furgoane germane cu provizii și ziare. Pe creastă apar peste 250 de soldați inamici, vine ordin de retragere, iar coloana este lovită de salve; plutonul rămas este bombardat circa trei ore. Un soldat își pierde capul, iar altul repetă fraza din titlu. În satul Săsăuș lipsesc șaisprezece oameni. Ștefan se întreabă dacă românii sunt un neam inferior.
Cartea a doua: „Wer kann Rumänien retten?”
Trupa trece pe lângă poduri arzând și sate pustii și intră în avanposturi lângă Nagy-Varos. A doua zi Ștefan primește scrisori de la mama și de la Ela, care îi mulțumește pentru donație și spune că e singură toată ziua. Orișan, după ce a citit de două ori ziarele germane, spune că pierd războiul și vrea să ajungă la București; Ștefan propune revolvere sau dezertare, iar Orișan refuză. După un marș de noapte prin noroi, Ștefan este rănit la mâna stângă în luptă sub baraj și e luat de ambulanță. Un german rănit, profesor într-un regiment prusac, spune că românii au încălcat regulile războiului. Compania lui este încercuită.
Cartea a doua: Comunicat apocrif
Trenul sanitar îl duce prin Brașov și Sinaia la București, unde îl primește mama, dar Ștefan cere spitalul din garnizoana regimentului. Citește comunicatele, îl vizitează Orișan, rănit la mâna dreaptă, și află ce s-a întâmplat cu Corabu. Ajunge sâmbătă seara în București, în permisie. Ela îl primește cu casa luminată și masă festivă, dar el rămâne indiferent. A doua zi găsește o scrisoare anonimă care o numește pe Ela și pe Grigoriade. Îi arată scrisoarea zâmbind, iar Ela spune că a ieșit cu Anișoara, Iorgu și Grigoriade. Ștefan o întreabă ce ar spune dacă s-ar despărți, se mută la hotel, se interesează să-i doneze casele de la Constanța și îi scrie că îi lasă tot trecutul.
Personajele
- Ștefan Gheorghidiu — naratorul, student la filozofie, apoi sublocotenent.
- Ela — soția lui, studentă la litere, pe care o iubește și o bănuiește.
- Domnul G. — avocat și dansator de tango, de care Ștefan e gelos și pe care îl bănuiește că este amantul Elei.
- Grigoriade — numele spus de colonel la Câmpulung și apărut în scrisoarea anonimă; Ștefan recunoaște în el pe amantul Elei.
- Unchiul Tache — unchiul bogat și zgârcit al lui Ștefan, a cărui moștenire schimbă viața lor.
- Nae Gheorghidiu — celălalt unchi, deputat liberal, care îl împinge în afaceri.
- Anișoara — verișoara lui Ștefan, care o introduce pe Ela în lumea mondenă.
- Dimiu — căpitanul care conduce popota, mai târziu maior, și care îi dă voie lui Ștefan să plece la Câmpulung.
- Orișan — camaradul lui Ștefan de pe front.
- Maria și Ana Mănciulea — cele două femei acuzate de spionaj la Olt.
Întrebări frecvente
Câte capitole are Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război?
Cum se termină Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război?
Despre ce vorbește titlul romanului?
Unde și când se petrece acțiunea din roman?
Surse și referințe
- Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Editura Eminescu, București, 1971 și 1985
