Rezumatul pe scurt
La Hanul Ancuței, într-o toamnă cu vin din belșug, călătorii adunați în jurul focului își spun pe rând întâmplările. Comisul Ioniță își amintește cum a cerut dreptate unui domnitor pe care îl întâlnise fără să-l recunoască. Călugărul Gherman povestește sfârșitul lui Haralambie, răpus de propriul frate. Moș Leonte istorisește apariția unui vârtej numit balaur, iar Neculai Isac își amintește de Marga, ucisă după ce l-a salvat. Urmează fuga a doi îndrăgostiți ajutați de vechea Ancuță, răzbunarea asupra unui boier, călătoria unui negustor la Lipsca și istorisirea unui orb despre Duca-Vodă. În ultima povestire, Zaharia fântânarul ajută doi tineri să primească binecuvântarea domnitorului. Noaptea se sfârșește, iar comisul uită povestea promisă.
Tema, personajele și comentariul sunt în lecția „Mihail Sadoveanu”.
Rezumatul pe capitole
Iapa lui Vodă
Comisul Ioniță le arată ascultătorilor de la han calul său și spune că se trage din iapa pe care o avea în tinerețe. Atunci se judeca pentru pământul moștenit și pleca la Iași să ceară dreptate domnitorului. La han a întâlnit un boier căruia i-a povestit necazul și i-a spus, în glumă, ce răspuns necuviincios ar da dacă nici Vodă nu l-ar ajuta. Ajuns la curte, a recunoscut în domnitor chiar boierul de la han. Acesta i-a cercetat actele, i-a promis dreptate și a primit cu haz reluarea glumei despre iapă.
Haralambie
Călugărul Gherman îi oprește pe ascultători înainte ca Ioniță să înceapă o nouă istorie. El spune că Haralambie, fost slujitor domnesc devenit tâlhar, a răspândit groază prin țară. Vodă i-a poruncit fratelui său, Gheorghie Leondari, să-l prindă viu sau mort. Urmărit, Haralambie s-a ascuns în casa femeii care îi creștea copilul, dar a fost găsit și ucis de propriul frate. Gheorghie a dus capul lui la curte, apoi s-a retras și a zidit o biserică. Călugărul dezvăluie că Haralambie era tatăl său și că merge să se închine la acea biserică.
Balaurul
Moș Leonte, cititorul de zodii, își amintește o întâmplare din tinerețe. Boierul Nastasă Bolomir, bănuitor din pricina soției sale, Irinuța, i-a cerut tatălui lui Leonte să-i citească viitorul. Zodierul a încercat să-i potolească mânia. Mai târziu, Irinuța a plecat cu tânărul Alixăndrel Vuza, iar Bolomir i-a ajuns din urmă. Tocmai atunci s-a ridicat un vârtej năprasnic, pe care Leonte îl numește balaur. Trăsura îndrăgostiților a scăpat, dar boierul a fost purtat și rănit de furtună. Oamenii au bănuit că zodierul chemase balaurul.
Fântâna dintre plopi
Neculai Isac revine la han după mulți ani și le spune celorlalți cum și-a pierdut ochiul drept. În tinerețe, pe când transporta vin, a cunoscut-o pe Marga și s-a întâlnit cu ea la fântâna dintre plopi. La a doua întâlnire, fata i-a dezvăluit că Hasanache o trimisese să-l atragă acolo, ca oamenii lui să-l omoare și să-i ia banii. Isac a încercat să scape, dar a fost atacat și rănit la ochi. Când s-a întors cu ajutoare, a găsit sânge la fântână: Marga fusese ucisă. Fântâna însăși s-a dărâmat între timp.
Cealaltă Ancuță
Ienache coropcarul povestește despre Todiriță Catană, un răzeș prins pentru dragostea sa cu Varvara, fiica unui boier. Todiriță a evadat din turnul Goliei și s-a oprit noaptea la hanul ținut de mama Ancuței. Acolo a aflat cum urma să fie dusă Varvara la mănăstire și a pus la cale salvarea ei, vorbind cu hangița. Slujitorul Costea Căruntu a sosit la han cu fata și cu oamenii săi. La trecerea Moldovei, el a fost găsit legat și bătut, iar Varvara dispăruse. Mai târziu s-a aflat că fugise cu Todiriță spre țara ungurească.
Județ al sărmanilor
Ciobanul Constandin Motoc spune povestea unui prieten al său. Acesta află că soția lui, Ilinca, merge la curtea boierului Răducan Chioru. Își pierde cumpătul și o lovește, apoi boierul îl bate și îl umilește. Rămas fără putere în fața stăpânului, omul se retrage la munte și îl întâlnește pe Vasile cel Mare, un tâlhar care îi ascultă necazul. Cei doi coboară în sat și îl opresc pe Răducan în fața oamenilor ieșiți de la biserică. Îi amintesc suferința îndurată și îl ucid, numind răzbunarea lor o judecată a sărmanilor.
Negustor lipscan
Dămian Cristișor, negustor din Iași, poposește la han cu trei care de marfă și le spune călătorilor cum a mers până la Lipsca. A dus animale spre apus, a călătorit cu trenul și a văzut orașe, mărfuri și obiceiuri care îi uimesc pe ascultători. La întoarcere a cumpărat țesături și podoabe. Pe drumul prin Moldova, vameșii i-au cerut daruri, un tâlhar l-a oprit, iar un slujbaș i-a cercetat hârtiile. Negustorul trece de fiecare dată dăruind câte un baider roșu. În cele din urmă ajunge în siguranță la han, aproape de drumul spre Iași.
Orb sărac
Un cerșetor orb sosit la han cântă din cimpoi un cântec învățat de la niște ciobani. Apoi își povestește viața de pribeag și aduce vorba despre Duca-Vodă. După ani de asuprire și după o iarnă grea, domnitorul este prins de dușmani și ajunge sărac la han. Hangița de atunci, fără să-l recunoască, îi spune că nu mai are lapte pentru că i l-a luat tocmai Duca-Vodă. Domnitorul pleacă și moare pe drum. Ancuța cea tânără recunoaște în cerșetor pe Costandin, despre care auzise de la mama sa, și îi dă de mâncare.
Istorisirea Zahariei fântânarul
Lița Salomia îl îndeamnă pe Zaharia să povestească despre fântâna săpată pentru o vânătoare domnească. Zaharia se oprește repede la lucrul său, așa că Salomia continuă: Aglăița, fiica boierului Dimachi Mârza, îl iubea pe Ilieș Ursachi, dar tatăl ei se împotrivea. Fata voia să se arunce în fântână. Zaharia i-a ascuns pe cei doi tineri într-o colibă pregătită pentru Vodă. La popas, domnitorul i-a găsit acolo, îngenuncheați. El a mijlocit împăcarea cu părinții și, împreună cu doamna sa, le-a fost naș. Noaptea, călătorii de la han adorm, iar Ioniță nu-și mai spune povestea promisă.
Personajele
- Ancuța cea tânără — hangița care îi primește pe călători și ascultă istorisirile.
- Comisul Ioniță — povestitorul din Iapa lui Vodă, care promite și alte istorii.
- Călugărul Gherman — fiul lui Haralambie și povestitorul sfârșitului acestuia.
- Moș Leonte — cititorul de zodii care povestește întâmplarea din Balaurul.
- Neculai Isac — căpitanul care relatează pierderea Margăi în Fântâna dintre plopi.
- Ienache coropcarul — povestitorul întâmplării cu Todiriță Catană și cealaltă Ancuță.
- Constandin Motoc — ciobanul care spune povestea numită Județ al sărmanilor.
- Dămian Cristișor — negustorul care descrie drumul la Lipsca și întoarcerea acasă.
- Costandin — cerșetorul orb care cântă și istorisește despre Duca-Vodă.
- Zaharia fântânarul și lița Salomia — cei care spun, pe rând, ultima întâmplare din volum.
Întrebări frecvente
Câte povestiri are Hanu Ancuței?
Cine povestește în Hanu Ancuței?
Este Fântâna dintre plopi o carte separată?
Cum se termină Hanu Ancuței?
Surse și referințe
- Mihail Sadoveanu, Hanu Ancuței, în Hanu Ancuței. Baltagul, Editura Litera Internațional/Grupul Editorial Litera, ediție tipărită și electronică, 2003, pp. 7–42, ediție găzduită de Casa Corpului Didactic Prahova (ccdph.ro).
