România în Primul Război Mondial

Primul Război Mondial a început în 1914. România a rămas inițial în afara luptelor. În 1916, după tratatul cu Antanta, a intrat în război pentru obiectivul unirii teritoriilor locuite de români aflate în Austro-Ungaria. Armata română a trecut Carpații în Transilvania, dar contraofensivele Puterilor Centrale au dus la pierderea Bucureștiului. Conducerea țării s-a mutat la Iași, iar Moldova a rămas baza rezistenței.

În 1917, după refacerea armatei, au urmat luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz. La Mărășești a fost respinsă ofensiva inamică. Ieșirea Rusiei din război a izolat România, care a încheiat un armistițiu la sfârșitul lui 1917 și a ajuns la pacea impusă de Puterile Centrale în 1918. Spre sfârșitul războiului, România a reluat lupta. Hotărârile de unire din 1918 aparțin lecției despre Marea Unire: sunt legate de contextul războiului, dar sunt acte politice distincte de bătălii.

Repere ale participării României la Primul Război Mondial:

• 21 iulie/3 august 1914: Consiliul de Coroană de la Sinaia hotărăște neutralitatea.
• 27 septembrie/10 octombrie 1914: moare regele Carol I; urmează regele Ferdinand, iar guvernul este condus de Ion I. C. Brătianu.
• 4/17 august 1916: România semnează tratatul și convenția militară cu Antanta; i se recunosc drepturi asupra Transilvaniei, Banatului și Bucovinei.
• 14/27 august 1916: armata intră în Transilvania.
• Septembrie 1916: înfrângerea de la Turtucaia, pe Dunăre.
• 23 noiembrie/6 decembrie 1916: Bucureștiul este ocupat; capitala se mută la Iași.
• Iulie–august 1917: victorii la Mărăști, Mărășești și Oituz.
• 26 noiembrie/9 decembrie 1917: armistițiul de la Focșani.
• 7 mai 1918: pacea de la București, impusă de Puterile Centrale și nesemnată de rege.
• 28 octombrie/10 noiembrie 1918: România reintră în război, cu o zi înainte de armistițiul din Vest.

Exemplu rezolvat — două calendare. Cerința: România folosea în 1916 calendarul vechi (iulian). Care este data tratatului de la 4 august, în calendarul nou (gregorian), și a reintrării în război de la 28 octombrie 1918?

1. În secolul XX, diferența dintre cele două calendare este de 13 zile.
2. Tratatul: $4+13=17$, deci 17 august 1916.
3. Reintrarea în război: $28+13=41$; octombrie are 31 de zile, deci $41-31=10$ noiembrie 1918.
4. Concluzie: sursele scriu data dublă (4/17 august; 28 octombrie/10 noiembrie), pentru că arată ambele calendare.

Motivul pentru care România a așteptat doi ani a fost nevoia de a asigura garanții politice și militare. În 1914, regele Carol I a dorit să respecte alianța secretă din 1883, dar Consiliul de Coroană a decis neutralitatea, pentru că tratatul nu obliga România să intre într-un război ofensiv. În 1914–1916, guvernul a discutat cu ambele tabere pentru a obține cele mai bune condiții.

Războiul a avut și o parte umană. Ecaterina Teodoroiu, voluntară în armata română, a murit în august 1917 în lupta de la Mărășești. Regina Maria a lucrat ca infirmieră și a vizitat spitalele. În Iași, în timpul refugiului, populația civilă a suferit de foame și de epidemii de tifos exantematic.

În 1914, Consiliul de Coroană a decis neparticiparea României. Guvernul a negociat apoi cu puterile Antantei. Tratatul de alianță și convenția militară din 4/17 august 1916 au stabilit cadrul politic și militar al participării. Data dublă exprimă calendarul vechi și cel nou, nu două tratate semnate în zile diferite. Campania din 1916 a început prin ofensiva în Transilvania, dar dificultățile de pe fronturile din sud și din Carpați au schimbat situația. După înfrângerea de la Turtucaia și luptele din Muntenia, Bucureștiul a fost ocupat la sfârșitul anului. Regele, guvernul și instituțiile centrale s-au refugiat la Iași.

În prima parte a lui 1917, armata a fost reorganizată cu ajutorul Misiunii Militare Franceze conduse de Henri Mathias Berthelot. La Mărăști, ofensiva română a obținut un succes tactic; la Mărășești, trupele române au respins ofensiva adversă. Oituz a fost un alt sector important al apărării Moldovei. Aceste operații nu înseamnă că România a câștigat singură întregul război. Frontul de est s-a schimbat după revoluțiile din Rusia, iar retragerea forțelor ruse a lăsat România izolată. Armistițiul de la Focșani și pacea din 1918 trebuie explicate în acest context. Reluarea luptei în noiembrie 1918 a precedat sfârșitul războiului european.

Consecințele războiului pentru România. Pierderile umane și materiale au fost mari: peste 330 000 de militari au murit în luptă sau în captivitate, iar populația civilă a suferit de foamete și epidemii; Muntenia, Oltenia și Dobrogea au fost ocupate, iar câmpurile petrolifere de la Prahova au fost distruse în 1916, înainte de retragere. Rezultatul pentru stat a fost însă hotărâtor: România a ieșit din război de partea învingătorilor și, prin hotărârile de unire din 1918 și tratatele de pace din 1919–1920, și-a dublat teritoriul, de la circa 138 000 km² la circa 295 000 km². Războiul a dus și la reforma agrară (1921) și la votul universal masculin (1918–1919), pentru a răsplăti țăranii-soldați.

Exemplu rezolvat — interpretarea unei cronologii: sursa menționează „1914 — neparticipare”, „1916 — intrare în război și retragere la Iași”, „1917 — Mărășești”. (1) Identificăm trei etape, nu o singură campanie continuă. (2) Așezăm succesul defensiv din 1917 după reorganizarea armatei, nu înaintea pierderii Bucureștiului. (3) Comparăm rezultatele: retragerea din 1916 nu înseamnă dispariția statului; rezistența din 1917 nu înseamnă sfârșitul războiului. (4) Pentru pacea din 1918 este necesară și informația despre schimbarea frontului rus.

Pentru a explica de ce campania din 1916 a eșuat, istoricii dau mai multe cauze: armata română era mai slab înarmată decât cea germană, frontul era foarte lung, aliații nu au trimis sprijinul promis și planul de campanie împărțea forțele între Transilvania și Dunăre. Înfrângerea de la Turtucaia a arătat slăbiciunile conducerii militare. Refacerea din iarna 1916–1917 s-a făcut cu ajutorul Misiunii Militare Franceze, care a instruit trupele și a organizat unitățile.

Exemplu rezolvat — calcularea duratelor. Cerința: România a rămas neutră din august 1914 până în august 1916, apoi a participat la luptă până în noiembrie 1918. Cât a durat fiecare perioadă?

1. Neutralitatea: din august 1914 până în august 1916 sunt $1916-1914=2$ ani, adică 24 de luni.
2. Participarea: din august 1916 până în noiembrie 1918 sunt 2 ani și 3 luni, adică 27 de luni.
3. Observăm că perioada de participare include și armistițiul din 1917–1918, când nu se purtau lupte.
4. Concluzie: România a fost implicată în lupte mai puțin de 27 de luni; ea a avut și o perioadă lungă de pregătire și de așteptare.

Într-un răspuns despre participarea României, folosește etape și relații cauzale: neutralitatea din 1914; tratatul și intrarea în război în 1916; retragerea și mutarea conducerii la Iași; refacerea și luptele din 1917; izolarea produsă de evoluțiile din Rusia; pacea și reluarea luptei în 1918. Numește un document diplomatic și un eveniment militar pentru a nu reduce tema la bătălii.

Exemplu de răspuns: „După doi ani de neparticipare, România a semnat în august 1916 un tratat cu Antanta și a intrat în război. Eșecul campaniei din 1916 a dus la ocuparea Bucureștiului și mutarea conducerii la Iași. Armata reorganizată a respins în 1917 ofensiva de la Mărășești, dar retragerea Rusiei a izolat frontul românesc.” Răspunsul explică o succesiune, fără a spune că o singură bătălie a decis războiul european.

Exemplu în format de examen (text elaborat). Sursa A: România intră în război în august 1916. Sursa B: în vara anului 1917, armata română respinge ofensiva de la Mărășești. Cerințe:

1. Menționează anul în care România a intrat în război.
2. Precizează un loc unde s-au dat lupte în 1917.
3. Scrie o relație cauză-efect între reorganizarea armatei în iarna 1916–1917 și rezultatul luptelor din vara anului 1917.

Barem sumar: 6 puncte pe item; la cerința 3 se acceptă cauza (reorganizarea cu ajutorul Misiunii Militare Franceze) și efectul (rezistența de la Mărășești).

Greșeli frecvente

• Greșit: România a intrat în război în 1914 odată cu Franța și Regatul Unit.
  Corect: În 1914 a rămas în afara luptelor; a intrat în 1916.
• Greșit: Pierderea Bucureștiului în 1916 a însemnat dispariția conducerii române.
  Corect: Regele și guvernul s-au mutat la Iași, iar lupta a continuat din Moldova.
• Greșit: Mărășești este o bătălie din campania din 1916.
  Corect: Bătălia s-a desfășurat în 1917, după reorganizarea armatei.
• Greșit: Unirea Transilvaniei este numele unei operații militare.
  Corect: Este o hotărâre politică luată în 1918, în contextul sfârșitului războiului.

Înainte și după