Ștefan cel Mare

Ștefan cel Mare a domnit în Moldova din 1457 până în 1504. A apărat țara prin lupte și diplomație, în relații schimbătoare cu otomanii, polonii și ungurii. La 10 ianuarie 1475, a învins oastea otomană la Vaslui și a trimis apoi o scrisoare către conducători creștini pentru sprijin. A suferit o înfrângere la Valea Albă/Războieni în 1476, iar în 1497 a respins oastea polonă la Codrii Cosminului. Mănăstirea Putna este o ctitorie și locul unde este înmormântat. Domnia sa a cuprins atât victorii, cât și înfrângeri, precum și activitate de construire și patronaj cultural.

Domnia lui Ștefan cel Mare se poate urmări pe o axă cu repere:

• 1457: Ștefan devine domn al Moldovei, după victoria asupra lui Petru Aron.
• 1465: cucerește cetatea Chilia, la gurile Dunării.
• 1467: învinge la Baia armata regelui Ungariei, Matia Corvin.
• 1466–1469: se construiește mănăstirea Putna.
• 1475: victoria de la Vaslui (Podul Înalt) asupra armatei conduse de Soliman Hadâmbul pașa; la 25 ianuarie, domnul trimite o scrisoare către conducători creștini.
• 1476: înfrângerea de la Valea Albă (Războieni), în fața sultanului Mehmed al II-lea; sultanul se retrage totuși fără să cucerească cetățile principale ale țării.
• 1484: otomanii ocupă Chilia și Cetatea Albă; în 1486, Moldova acceptă plata tributului.
• 1485: la Colomeea, Ștefan depune omagiu regelui Poloniei, Cazimir al IV-lea.
• 1488: se ridică biserica Voroneț.
• 1497: victoria de la Codrii Cosminului asupra oastei lui Ioan Albert.
• 1504: Ștefan moare și este înmormântat la Putna.

Pentru istorici, domnia lui Ștefan arată cum un stat mic putea rezista unei puteri mari: prin cetăți (Suceava, Neamț, Hotin, Soroca), prin oaste din țărani și boieri, prin alianțe și prin acorduri cu vecinii. Domnul a ctitorit biserici și mănăstiri, iar papa Sixt al IV-lea l-a numit „atlet al credinței creștine”. Aceste construcții au și rol politic: ele arată prestigiul domnului și legătura lui cu Biserica.

Exemplu rezolvat — durata domniei și intervalele dintre victorii. Cerința: folosește axa de mai sus.

1. Durata domniei: $1504-1457=47$ de ani.
2. Între victoria de la Vaslui și înfrângerea de la Valea Albă: $1476-1475=1$ an.
3. Între Vaslui și Codrii Cosminului: $1497-1475=22$ de ani.
4. Concluzie: domnia a fost lungă, iar cele mai cunoscute lupte împotriva otomanilor au fost la un an distanță; apărarea țării a cerut însă diplomație pe tot parcursul domniei, nu doar bătălii.

Moldova era un stat medieval aflat între puteri mai mari. Ștefan a folosit oastea, fortificațiile, alianțele și corespondența diplomatică pentru a-și apăra autonomia. După victoria de la Vaslui, scrisoarea circulară din ianuarie 1475 a prezentat pericolul otoman conducătorilor europeni. Înfrângerea de la Valea Albă din anul următor arată că o victorie majoră nu încheia războiul și că resursele Moldovei erau limitate. Conflictul cu regele polon Ioan Albert s-a încheiat cu victoria din Codrii Cosminului în 1497.

Domnia este cunoscută din cronici, acte, obiecte și ctitorii. La Putna, broderiile cu inscripții pot arăta nume și date, iar stindardul liturgic cercetat de Muzeul Național de Istorie a României este sursă materială pentru patronajul domnesc. Un obiect nu dovedește singur cifra exactă a tuturor bisericilor ridicate sau toate intențiile domnului; cercetarea compară mai multe izvoare. Ștefan a murit în 1504.

Exemplu rezolvat: așezăm Vaslui (1475), Valea Albă (1476) și Codrii Cosminului (1497) pe o axă. Pentru fiecare notăm adversarul și rezultatul. Observăm că primele două lupte au fost împotriva otomanilor și au avut rezultate diferite, iar ultima a fost împotriva unei oști polone. Concluzia: politica externă nu se reduce la o singură bătălie.

Nu toate relațiile externe ale lui Ștefan au fost la fel. Față de Polonia, el a depus omagiu, dar a păstrat conducerea internă a țării. Față de Imperiul Otoman, după pierderea Chiliei și a Cetății Albe, Moldova a plătit tribut, însă domnul rămânea conducătorul statului. Căsătoriile au fost și ele instrumente diplomatice: în 1472, Ștefan s-a căsătorit cu Maria de Mangop, din familia bizantină, iar în 1483 fiica sa, Elena, a fost căsătorită cu Ioan cel Tânăr, fiul marelui cneaz al Moscovei.

Exemplu rezolvat — victorie tactică și rezultat strategic. Cerința: explică de ce înfrângerea de la Valea Albă (1476) nu a dus la cucerirea Moldovei.

1. Aflăm rezultatul bătăliei: oastea lui Ștefan a fost învinsă în fața forțelor lui Mehmed al II-lea.
2. Observăm ce a urmat: cetățile principale, Suceava și Neamț, nu au fost cucerite, iar sultanul s-a retras din cauza epidemiilor și a lipsei de provizii.
3. Comparăm: o bătălie pierdută nu înseamnă că războiul a fost pierdut.
4. Concluzie: istoricul distinge rezultatul unei lupte de efectul ei asupra statului; Moldova și-a păstrat conducerea, dar a fost nevoită să facă ulterior concesii.

Domnia lungă înseamnă că deciziile lui Ștefan se judecă după etape, nu după un singur eveniment. În 1467, la Baia, Ștefan a învins armata regelui Ungariei, Matia Corvin, care pătrunsese în Moldova; episodul arată că Moldova s-a apărat pe rând în fața mai multor vecini: Ungaria în 1467, Imperiul Otoman în 1475–1476 și Polonia în 1497.

Greșeli frecvente

• Greșit: Ștefan cel Mare a domnit în Țara Românească.
  Corect: a fost domn al Moldovei.
• Greșit: Ștefan a câștigat fiecare luptă.
  Corect: după Vaslui, a pierdut bătălia de la Valea Albă.
• Greșit: toate luptele domniei au fost contra aceluiași stat.
  Corect: a avut conflicte cu mai mulți vecini, inclusiv otomani și poloni.

Înainte și după