Energia în UE și România

UE și România folosesc surse de energie diferite: petrol, gaze, cărbune, nuclear, apă, vânt și soare. Pentru 2025, Eurostat indica 26,2% energie regenerabilă din consumul final brut al UE și 25,6% în România, date provizorii. Ponderea regenerabilelor în electricitatea consumată de UE era 49,9%. Acești indicatori au numitori diferiți: electricitatea este numai o parte a energiei folosite pentru încălzire, industrie și transport.

În România, hidrocentrala Porțile de Fier I folosește Dunărea împreună cu Serbia, stat din afara UE; Cernavodă produce electricitate nucleară. Rețelele de transport al electricității și conductele leagă statele. O țară poate produce mult într-o zi și importa în alta, după consum și disponibilitatea surselor. Economisirea energiei și eficiența clădirilor reduc nevoia de combustibil, iar schimbarea mixului poate reduce emisiile.

În 2024, importurile nete au acoperit 57,3% din energia disponibilă a UE și circa 30% în România (Eurostat, nrg_ind_id). România dispune de gaze naturale onshore și de proiectul offshore Neptun Deep din Marea Neagră, de lignit în Oltenia, hidroenergie în Carpați și pe Dunăre, energie eoliană în Dobrogea și solară în mai multe regiuni. Centrala de la Cernavodă are două reactoare în funcțiune; energia nucleară nu este clasificată drept regenerabilă. Barajul Porțile de Fier I este o amenajare comună româno-sârbă. În urma invaziei ruse a Ucrainei din 2022, UE a urmărit diversificarea furnizorilor de gaze prin planul REPowerEU. Provocarea comună este să asigure aprovizionarea, să reducă emisiile și să modernizeze rețelele fără a confunda producția internă cu independența energetică.

Rețelele electrice ale României sunt conectate la rețeaua continentală europeană, ceea ce permite schimburi de electricitate cu vecinii și ajută la echilibrarea producției și a consumului. Capacitățile de stocare, precum bateriile și hidrocentralele cu acumulare prin pompare, devin importante pe măsură ce crește ponderea energiei eoliene și solare, care depind de vreme. Eficiența energetică, de pildă izolarea clădirilor, scade consumul fără a construi noi centrale.

Mixul energetic diferă de la un stat la altul, deoarece depinde de resursele fiecăruia, de relief și de alegerile făcute în trecut.

Aceste diferențe explică de ce un indicator la nivel UE nu poate fi aplicat direct unui singur stat.

Exemplu analizat. În Dobrogea, parcurile eoliene pot furniza multă electricitate într-o zi vântoasă, în timp ce centrala de la Cernavodă oferă producție nucleară independentă de vânt. Rețeaua trebuie să echilibreze producția și cererea și poate folosi schimburile cu vecinii. Raportul ANRE pentru 2024 indică 50,23 TWh produși de centrale românești de peste 5 MW și un import net de peste 3 TWh. Prima cifră descrie o categorie de producători; a doua este diferența anuală dintre importuri și exporturi. Ele nu reprezintă două surse de producție care se adună.

Exemplu rezolvat 1 — dependența de importuri. Cu câte puncte procentuale diferă dependența UE de cea a României, pe baza valorilor din 2024? Diferența este $57,3-30=27,3$ puncte procentuale, deci România depindea mai puțin de importuri decât media UE. Partea acoperită din alte surse este $100-57,3=42,7\%$ pentru UE și aproximativ $100-30=70\%$ pentru România.

Exemplu rezolvat 2 — baze de calcul diferite. Energia regenerabilă a reprezentat 26,2% din consumul final brut al UE, iar electricitatea regenerabilă 49,9% din electricitatea consumată. Raportul $49,9/26,2\approx 1,9$ arată că regenerabilele sunt mult mai prezente în electricitate decât în încălzire și transport. Cele două procente nu se adună și nu se compară ca și cum ar avea aceeași bază.

Greșeli frecvente

• Greșit: 49,9% din toată energia UE a fost regenerabilă.
  Corect: Cifra se referă la electricitate, nu la energia totală.
• Greșit: Ponderea energiei regenerabile în consumul final este identică cu ponderea în producția de electricitate.
  Corect: Sunt indicatori cu baze de calcul diferite.
• Greșit: Energia nucleară este o sursă regenerabilă.
  Corect: Nu este clasificată drept regenerabilă, dar produce foarte puține emisii de dioxid de carbon în timpul funcționării.

Înainte și după