Hidrografia Europei

Râurile Europei duc apa spre Oceanul Atlantic și mările sale, spre Marea Mediterană, spre Oceanul Arctic sau spre Marea Caspică. Ultima este un bazin închis, fără ieșire naturală la ocean. Volga, cel mai lung fluviu european, are 3 530 km potrivit Societății Geografice Ruse și se varsă în Caspică. Acolo ajunge și Uralul. Dunărea are 2 857 km, atinge zece state și se varsă în Marea Neagră. Zonele de unde apa curge spre mări diferite sunt despărțite de cumpene ale apelor.

Spre Atlantic și mările lui curg Rinul, Elba, Vistula și Loara. Spre Mediterana merg Ronul și Padul, iar Niprul ajunge în Marea Neagră. Câmpii întinse favorizează cursuri lungi; munții dau naștere unor râuri mai repezi, care adună afluenți din văi. Pe hartă, un fluviu se urmărește de la izvor spre vărsare, iar afluenții intră în el din dreapta și din stânga, în sensul de curgere. În nord, înghețul de iarnă poate opri navigația, în timp ce în zonele mediteraneene debitul se micșorează vara. Cele mai multe fluvii europene sunt navigabile pe porțiuni lungi, de aceea au avut un rol important în dezvoltarea orașelor și a comerțului.

Europa are și lacuri mari. Ladoga, în Rusia, este cel mai întins lac natural european, de circa 18 000 km² după Agenția Spațială Europeană. Tot în Rusia este Onega; în Suedia, Vänern; între Elveția și Franța, Lacul Geneva; în Ungaria, Balaton. Multe lacuri nordice au fost modelate de ghețari. Lacurile și fluviile furnizează apă, transport și habitate, dar un baraj sau o poluare în amonte poate afecta locuri aflate mult mai jos.

Exemplu rezolvat. Cu cât este Volga mai lungă decât Dunărea?

1. Volga are 3 530 km, iar Dunărea 2 857 km.
2. Scazi: $3530-2857=673$ km.
3. Volga este cu 673 km mai lungă, adică aproximativ $3530/2857\approx 1,24$ ori cât Dunărea. Dunărea este totuși fluviul cu cele mai multe state traversate (10).

Râurile alimentate de zăpadă în nord, precum Peciora și Volga, au îngheț iarna și viituri la dezgheț. Râurile alpine, precum Rinul și Ronul, primesc apă din topirea zăpezii și a ghețarilor, cu debit crescut în sezonul cald. Unele râuri mediteraneene au ape mici vara. Ladoga, Onega și numeroase lacuri finlandeze au origine glaciară; Geneva și Constanța sunt lacuri alpine modelate de ghețari; Balaton ocupă o depresiune tectonică. Kuibîșev și Rîbinsk sunt lacuri de acumulare pe Volga, iar Porțile de Fier pe Dunăre.

Bazinele hidrografice ale Europei se grupează după marea în care ajung apele. Cumpăna apelor principale trece prin Alpi, Carpați, Munții Scandinaviei și Podișul Valdai: apele de pe o parte ajung în Marea Nordului și Atlantic, iar cele de pe cealaltă în Marea Neagră sau Marea Caspică. Cele mai mari bazine europene sunt ale Volgăi și Dunării. Fluviile din vestul continentului au regim oceanic, mai echilibrat, pe când cele din est au viituri mari primăvara.

Fluviile europene sunt legate de economie și de istorie: pe malurile Rinului, Dunării, Vistulei, Loarei sau Volgăi s-au dezvoltat orașe-port și centre industriale. Lacurile mari, precum Ladoga sau Geneva, reglează scurgerea râurilor care ies din ele, iar lacurile de acumulare produc energie hidroelectrică. Calitatea apei depinde de epurarea apelor uzate din orașe și de agricultură, iar măsurile se coordonează între state, la nivelul bazinelor, prin comisii internaționale pentru protecția fluviilor.

Exemplu real analizat. Rinul începe în Alpii Elvețieni, trece prin Lacul Constanța, primește Mainul și Mosela și ajunge în Marea Nordului în zona Rotterdam. Dunărea începe în Pădurea Neagră, primește Inn, Drava, Sava, Tisa și Prut, apoi formează deltă la Marea Neagră. Canalul Main–Dunăre, deschis navigației în 1992, unește cele două bazine pentru nave; el nu schimbă vărsarea naturală a fluviilor. Același continent are astfel bazine cu direcții diferite și o legătură construită de oameni.

Exemplu rezolvat 1 — lacul Ladoga și România. Ladoga are aproximativ $18000$ km², iar România $238397$ km². Raportul $18000/238397\approx 0,075$ arată că singur lacul Ladoga ar acoperi aproximativ 7,5% din suprafața României, adică aproximativ trei județe de mărime medie (media pe județ în România este de circa 5 800 km²).

Exemplu rezolvat 2 — fluviu de câmpie și fluviu de munte. Dacă Volga coboară de la circa 228 m (zona izvoarelor, Podișul Valdai) la nivelul Mării Caspice (aproximativ −28 m) pe 3 530 km, panta medie este $(228+28)/3530000\approx 7\cdot 10^{-5}$, adică numai 7 cm la fiecare km. Cursul foarte lin explică navigabilitatea și meandrele largi ale fluviilor de câmpie. Un râu alpin coboară de zeci de ori mai repede.

Greșeli frecvente

• Greșit: Volga se varsă în Oceanul Arctic.
  Corect: Se varsă în Marea Caspică, un bazin închis.
• Greșit: Toate râurile Europei au ape mari în același anotimp.
  Corect: Alimentarea și clima diferă între regiuni.
• Greșit: Un canal între Rin și Dunăre schimbă gura lor naturală de vărsare.
  Corect: Canalul ajută navigația, iar Rinul ajunge în Marea Nordului și Dunărea în Marea Neagră.
• Greșit: Toate râurile mari ale Europei se varsă în Atlantic.
  Corect: Unele se varsă în Marea Neagră (Dunărea, Niprul), în Marea Caspică (Volga) sau în Mediterana (Ronul, Padul).

Înainte și după