Relieful orizontului local

Locul în care trăiești se află într-o formă de relief. Poate fi o câmpie întinsă, un deal cu pante, o vale prin care curge apa sau o depresiune înconjurată de înălțimi. Dacă vezi o ridicătură mare și abruptă, poate fi un munte; numele exact se verifică pe harta locului. Relieful din jurul localității tale este parte din orizontul local.

Într-o vale, partea cea mai joasă, pe unde curge râul, este albia. Terenul aproape plat de lângă ea se numește luncă și poate fi acoperit de apă la viituri. Pe un deal poți recunoaște vârful, versanții și baza. O stradă care urcă pe versant are pantă, iar una din luncă este mai aproape de râu. Aceste detalii te ajută să înțelegi de ce drumurile și casele nu sunt așezate la fel peste tot.

În București, centrul orașului este pe o câmpie străbătută de Dâmbovița; în Brașov, orașul se află într-o depresiune înconjurată de munți. Localitatea ta poate avea altă combinație. Numește forma văzută dintr-un loc sigur și compară-o cu legenda unei hărți. Nu trebuie să te apropii de un mal abrupt ori de o albie umflată pentru a o observa.

Pentru a descrie relieful local, urmărește patru întrebări: unde este locul cel mai înalt, unde este cel mai coborât, încotro curge apa și unde sunt pantele mai mari. Răspunsurile te ajută să alegi drumul cel mai ușor pe jos sau cu bicicleta și să înțelegi de ce într-o localitate unele străzi sunt mai în pantă decât altele.

Exemplu rezolvat. Școala este la altitudinea de 120 m, iar casa ta la 135 m. Cu cât mai sus se află casa ta?

1. Casa este la 135 m, școala la 120 m.
2. Scazi altitudinea mai mică din cea mai mare: $135-120=15$ m.
3. Casa se află cu 15 m mai sus decât școala, deci drumul de la școală spre casă urcă ușor.

Descrierea reliefului local pornește de la poziția localității într-o unitate mai mare și continuă cu formele apropiate: vale, luncă, terasă, versant și culme. Altitudinea absolută se măsoară față de nivelul mediu al mării; diferența de nivel dintre două locuri se calculează prin scăderea altitudinilor. Pe o hartă topografică, curbele de nivel apropiate arată o pantă mai abruptă decât cele depărtate.

Orientarea pe teren se face cu busola și cu harta. Pe o hartă, curbele de nivel unesc puncte de aceeași altitudine: dacă sunt desenate din 10 în 10 m, atunci între două curbe vecine diferența de altitudine este de 10 m. Pentru un traseu se poate întocmi un profil topografic, adică o secțiune verticală care arată urcușurile și coborâșurile. De exemplu, două curbe vecine cu diferența de 10 m, aflate pe hartă la 1 cm una de alta la scara 1:25 000, sunt la 250 m pe teren, deci panta medie dintre ele este $10/250=0,04$, adică 4%. Un drum se alege după pantă: pe teren mai plat se construiesc străzi, școli și piețe, iar pe versanți abrupți se evită clădirile și se fac terase sau serpentine.

O descriere completă a reliefului unei localități cuprinde cinci puncte: poziția în unitatea mai mare (de exemplu „la poalele Carpaților” sau „în Câmpia Română”), forma dominantă (câmpie, deal, vale, depresiune), altitudinea medie, apele care o traversează și modul în care oamenii folosesc terenul. Relieful hotărăște ce se cultivă: pe câmpii cereale, pe dealuri vii și pomi fructiferi, pe pante mari păduri sau pășuni, în lunci pajiști și legume, iar în zonele cu pantă mare construcțiile cer atenție la alunecări. Lunca are teren fertil și apă, dar este expusă inundațiilor, de aceea casele se construiesc pe terasă sau pe teren mai înalt.

Exemplu real analizat. Brașovul se află în Depresiunea Brașovului, iar la sud se ridică masivul Postăvaru. Trecerea de la zona joasă a orașului către pantele muntelui explică schimbarea rapidă a altitudinii și a temperaturii pe un traseu scurt. Aceasta este o relație dintre loc și relief, nu doar o enumerare de nume.

Exemplu rezolvat 1 — diferența de nivel pe un traseu. Un traseu începe la 480 m, urcă la 560 m, coboară la 520 m și se termină la 540 m. Urcările sunt $560-480=80$ m și $540-520=20$ m, iar coborârea este $560-520=40$ m. Diferența de nivel între capete este $540-480=60$ m.

Exemplu rezolvat 2 — panta unui drum. Un drum urcă 30 m pe o distanță orizontală de 500 m. Panta este $30/500=0,06$, adică 6%. Un drum cu panta de 6% se parcurge ușor cu bicicleta, pe când unul de 20% este foarte greu de urcat.

Relieful orizontului local: fișe de lucru de tipărit

Două fișe de geografie pentru clasa a IV-a, legate de lecția „Relieful orizontului local”. Prima fixează reperele, iar a doua le folosește în situații noi. Fiecare fișă include cheia răspunsurilor.

• 

  Relieful orizontului local: repere

  Deschide fișa
• 

  Relieful orizontului local: aplicații

  Deschide fișa

Greșeli frecvente

• Greșit: Lunca este vârful dealului.
  Corect: Este terenul jos, din vecinătatea albiei râului.
• Greșit: Toate localitățile din România au același relief.
  Corect: Unele sunt pe câmpie, altele în depresiuni, pe dealuri ori în munți.
• Greșit: Două locuri cu aceeași altitudine sunt obligatoriu în aceeași formă de relief.
  Corect: Altitudinea este doar una dintre trăsăturile formei.
• Greșit: Valea este partea cea mai înaltă a unui peisaj.
  Corect: Valea este partea joasă pe unde curge apa; versanții urcă spre culmi.

Înainte și după