Hărți tematice și reprezentări digitale

O hartă tematică arată distribuția unui fenomen ales: populația, clima, vegetația ori rețeaua de transport. Pe o hartă a precipitațiilor, culorile reprezintă cantități de apă căzută; pe o hartă a populației, ele pot reprezenta numărul de locuitori pe kilometru pătrat. Legenda arată exact ce înseamnă fiecare culoare și ce unitate se folosește. Două hărți colorate asemănător pot avea legende cu sensuri diferite.

Pe unele hărți, un punct reprezintă un număr de locuitori sau de animale; pe altele, o linie unește locuri cu aceeași temperatură. Un cerc împărțit în felii poate arăta ponderea activităților economice într-un județ. Titlul, data și sursa datelor sunt esențiale: o hartă cu populația din 2011 nu descrie automat situația din 2026. Într-o hartă digitală poți mări imaginea sau poți porni și opri straturi, dar această acțiune nu schimbă anul datelor.

Un exemplu util este harta precipitațiilor României: citești unitatea „mm/an”, urmărești culorile din legendă și observi că munții primesc în general mai multe precipitații decât câmpiile din sud-est.

Harta tematică răspunde la o întrebare, de exemplu „Unde plouă mai mult?”. Pentru a o citi, urmezi trei pași: citești titlul și legenda, găsești locul pe hartă și compari culoarea lui cu legenda, apoi compari cu alt loc. Unele hărți folosesc culori în aceeași gamă (de la deschis la închis) pentru valori crescătoare; altele folosesc culori diferite pentru categorii, de exemplu tipuri de climă sau de resurse. Scara hărții arată raportul dintre distanța de pe hartă și cea din teren: o hartă la scară mică acoperă zone întinse, dar cu puține detalii.

Exemplu rezolvat. Pe harta densității populației din 2011 (rezultate definitive), Ilfov are aproximativ 245,6 locuitori/km², iar Tulcea aproximativ 25,1. Care județ este mai dens populat și de câte ori?

1. Compari cele două valori: $245,6>25,1$, deci Ilfov este mai dens populat.
2. Împarți: $245,6:25,1\approx 9,8$.
3. Ilfov are o densitate de aproape 10 ori mai mare (circa 9,8 ori) decât Tulcea, deși județele au suprafețe diferite. Densitatea (locuitori pe km²) permite compararea, pe când populația totală nu ar fi potrivită.

Metodele de reprezentare includ cartograma (culori sau hașuri pe unități teritoriale), cartodiagrama (diagrame așezate pe hartă), metoda punctelor, izoliniile (de exemplu izoterme, linii cu aceeași temperatură) și săgețile pentru direcția fluxurilor. Cartograma cere valori comparabile între unități: densitate sau procent, nu număr brut când județele au suprafețe diferite.

Prima etapă în realizarea unei hărți tematice este alegerea datelor: valorile absolute (număr de locuitori) se reprezintă prin cercuri proporționale, iar valorile relative (densitate, procente) prin cartograme. Datele se grupează în clase, de obicei 4–6, cu intervale egale sau cu număr egal de unități în fiecare clasă; modul de grupare poate schimba aspectul hărții. Culorile se aleg în ordinea valorilor, iar legenda trebuie să arate unitatea de măsură și anul. Hărțile digitale (GIS) combină straturi tematice și permit interogarea unui punct, dar nu repară datele inexacte.

Interpretarea cere atenție la limitele datelor. O valoare medie pe un județ nu descrie fiecare localitate din el: un județ poate avea orașe dense și sate rare. Schimbarea limitelor unităților (de exemplu comasarea comunelor) poate modifica aspectul hărții, chiar dacă fenomenul rămâne același. Datele sunt comparabile numai dacă provin din aceeași sursă și aceeași perioadă. Fiecare strat al unei hărți digitale (relief, râuri, localități) are propria dată și acuratețe.

Exemplu analizat — citirea unei cartograme de densitate. La recensământul din 2011, rezultatele definitive INS dau o populație stabilă de 388 738 în Ilfov (suprafața 1 583 km²) și de 213,1 mii în Tulcea (8 499 km²), adică 245,6 și 25,1 locuitori/km², calculate ca populație împărțită la suprafață; pe o cartogramă, cele două județe ar intra în clase de la capetele opuse ale legendei. Pentru o interpretare corectă verifici întâi anul datelor, apoi unitatea (locuitori pe km², nu număr de locuitori) și abia apoi clasa. Aceste valori nu sunt date curente.

Exemplu rezolvat 1 — de ce densitatea și nu populația. Județul A are 600 000 de locuitori pe 5 000 km², iar județul B 300 000 pe 1 500 km². Populația totală este mai mare în A, dar densitățile sunt $600000/5000=120$ loc./km² în A și $300000/1500=200$ loc./km² în B. Județul B este mai dens populat, deși are mai puțini locuitori (valori alese pentru exercițiu).

Exemplu rezolvat 2 — alegerea claselor. Dacă valorile densității unui set de județe variază între 10 și 110 loc./km² și vrem cinci clase egale, lățimea unei clase este $(110-10)/5=20$ loc./km²: 10–30, 30–50, 50–70, 70–90, 90–110. Dacă mai multe județe au valori foarte mici și unul singur valori foarte mari, clasele egale ascund diferențele dintre valorile mici, de aceea se pot alege clase cu număr egal de județe.

Greșeli frecvente

• Greșit: O culoare mai închisă înseamnă întotdeauna „mai cald”.
  Corect: Sensul culorilor depinde de legendă.
• Greșit: Cartograma și cartodiagrama sunt același lucru.
  Corect: Cartograma colorează unități teritoriale; cartodiagrama plasează diagrame pe hartă.
• Greșit: O hartă tematică arată întotdeauna datele actuale.
  Corect: Fiecare hartă are un an al datelor, iar situația se poate schimba.

Înainte și după