Determinism

Determinismul susține că o stare este fixată de condiții anterioare și de legile relevante, potrivit teoriei propuse. A identifica un factor care influențează o alegere nu dovedește singur determinismul.

Explicația cauzală arată de ce s-a produs un eveniment în condițiile date. Teza deterministă este mai puternică: în aceleași condiții complete, un alt rezultat nu ar fi posibil. Trebuie separat determinismul de previzibilitate, deoarece un rezultat poate fi determinat fără să cunoaștem toate datele necesare anticipării. Relația cu responsabilitatea rămâne o problemă filosofică distinctă: unii susțin compatibilitatea, alții o contestă. Pentru analiză, precizează sensul „aceleași condiții” și argumentul trecerii de la cauze la necesitate.

Repere de analiză

• Determinism: teză că aceleași condiții complete și legi fixează rezultatul.
• Cauză particulară: factor care contribuie la producerea unui eveniment.
• Condiții anterioare: stări relevante dinaintea evenimentului explicat.
• Lege relevantă: regularitate invocată în explicarea rezultatului.
• Necesitate cauzală: imposibilitatea altui rezultat în condițiile specificate.
• Previzibilitate: posibilitate practică de a anticipa rezultatul.
• Alternativă posibilă: opțiune care ar putea fi aleasă în condițiile discutate.
• Influență: efect asupra alegerii fără dovada necesității complete.
• Responsabilitate: evaluare a agentului pentru alegere și efecte.
• Compatibilism: poziție care susține compatibilitatea determinismului cu responsabilitatea.

Exemplu analizat pas cu pas. Un elev spune că alegerea unui traseu spre școală a fost „determinată” de faptul că ploua. Mai întâi notăm influența: ploaia a făcut un drum mai puțin atrăgător. Apoi întrebăm dacă elevul putea lua umbrela, autobuzul sau alt traseu. Faptul că există o cauză nu arată singur că a existat o singură opțiune posibilă. Dacă cineva susține determinismul, trebuie să formuleze o teză mai puternică despre condiții și legi, nu doar să numească un motiv. Responsabilitatea pentru decizie este o întrebare distinctă.

Poziții în disputa despre libertate și necesitate. Determinismul fizic este ilustrat de Laplace în Eseu filosofic asupra probabilităților (1814) prin ipoteza unei inteligențe care, cunoscând toate forțele și pozițiile la un moment dat, ar putea prevedea tot viitorul; nu rezultă de aici că oamenii pot face această predicție, ci doar că starea viitoare ar fi fixată. Indeterminismul admite evenimente nedeterminate de condițiile anterioare. Libertarianismul susține că alegerea liberă cere alternative reale; compatibilismul (Hume) susține că libertatea înseamnă a acționa după propriile dorințe, nesilit din exterior, chiar dacă dorințele au cauze.

Exemplu 2. Un elev rămâne acasă la învățat în loc să iasă cu prietenii. Explicația cauzală: examenul din săptămâna următoare, teama de eșec, obiceiul de a planifica. Întrebarea determinismului: dat fiind exact același trecut și aceleași legi, ar fi putut alege altfel? Compatibilistul răspunde că el a ales conform propriilor motive și poate fi lăudat sau criticat; libertarianul cere ca altă alegere să fi fost posibilă în aceleași condiții. Dezacordul privește sensul lui „a putea”, nu faptul că decizia are cauze.

Greșeli frecvente

• Greșit: A identifica o cauză dovedește singur lipsa oricărei alternative.
  Corect: O cauză poate influența fără să demonstreze o teză deterministă completă.
• Greșit: Dacă ceva este determinat, trebuie să fie și previzibil pentru noi.
  Corect: Previzibilitatea ține de cunoștințele disponibile; determinarea poate exista și fără ca cineva s-o poată anticipa.
• Greșit: Dacă nu putem prezice o alegere, ea este automat liberă.
  Corect: Imprevizibilitatea nu dovedește absența cauzelor.

Înainte și după