Democrația și Constituția României

Într-o democrație, oamenii pot participa la deciziile publice, își aleg reprezentanți și au drepturi protejate de lege. Constituția este legea fundamentală a statului. Ea arată valorile statului, drepturile și îndatoririle fundamentale și cum sunt organizate autoritățile. Nimeni nu este mai presus de lege. Opiniile politice pot fi diferite: acesta este pluralismul.

Aprofundare

O formă de guvernământ arată cum este organizată funcția de șef al statului; un regim politic arată cum se exercită puterea. De aceea, republica și monarhia nu sunt sinonime pentru democrație și dictatură. Un regim democratic permite alegeri libere, pluralism, dezbatere și controlul puterii. Regimurile autoritare restrâng participarea și opoziția; cele totalitare încearcă să controleze larg viața socială și politică. Constituția României începe cu principiile generale, apoi cu drepturi, libertăți și îndatoriri și cu organizarea autorităților. Ea afirmă demnitatea, drepturile, dreptatea și pluralismul politic și stabilește separația și echilibrul puterilor.

Statul de drept presupune reguli aplicabile și autorităților, controlul actelor lor și acces la justiție. Exemplu analizat: două grupuri propun soluții diferite pentru un parc. Într-o dezbatere democratică fiecare poate argumenta și critica propunerea celuilalt; consiliul local decide în limitele legii, iar decizia poate fi contestată pe căile legale. Faptul că un grup câștigă votul nu îi dă dreptul să încalce drepturile celuilalt.

Constituția României. Constituția în vigoare a fost adoptată în 1991 și revizuită în 2003. Ea începe cu principiile generale (titlul I), continuă cu drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale (titlul II) și apoi cu autoritățile publice. România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil, iar forma de guvernământ este republica (art. 1). Statul este de drept, democratic și social, iar demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic sunt valori supreme (art. 1 alin. 3). Cetățenii sunt egali în fața legii (art. 16). Dispozițiile Constituției despre drepturi și libertăți se interpretează și se aplică în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de ONU în 1948, și cu tratatele la care România este parte (art. 20). Exemple de drepturi: dreptul la viață (art. 22), libertatea individuală (art. 23), dreptul la învățătură (art. 32), libertatea de exprimare (art. 30) și dreptul de vot (art. 36). Pluralismul se vede în dreptul de asociere în partide politice (art. 40).

Exemplu analizat 2: pluralismul în practică. Primarul unui oraș propune desființarea unui spațiu verde. Un grup de locuitori critică public decizia, în baza libertății de exprimare, apoi se constituie într-o asociație, în baza dreptului de asociere (art. 40). Aceștia pot cere consiliului local o dezbatere publică și pot contesta hotărârea în instanță, dacă o consideră nelegală. Ei nu pot, în schimb, să împiedice cu forța ședința consiliului: drepturile unora se opresc acolo unde încep drepturile altora.

Greșeli frecvente

• Greșit: Republica înseamnă automat democrație.
  Corect: Forma de guvernământ și regimul politic descriu aspecte diferite.
• Greșit: Majoritatea poate elimina drepturile minorității.
  Corect: Decizia majorității se ia în limitele Constituției și ale drepturilor tuturor.
• Greșit: Partidul care câștigă alegerile poate schimba singur Constituția.
  Corect: Revizuirea cere votul a cel puțin două treimi din membrii fiecărei Camere, iar legea de revizuire se aprobă prin referendum.

Înainte și după