Confidențialitatea datelor biologice și medicale

Datele biologice pot spune ceva despre corpul unei persoane: de exemplu, grupa sanguină, rezultatul unei analize ori o măsurare a pulsului. Unele sunt sensibile, mai ales când pot fi legate de numele persoanei. Confidențialitatea înseamnă că cei care le colectează le folosesc și le arată numai în condițiile explicate și permise.

Într-un studiu despre ritmul cardiac după efort, media rezultatelor poate fi prezentată fără publicarea numelor și a măsurătorilor individuale. Poți folosi coduri pentru participanți sau poți prezenta numai rezultate de grup. Totuși, un cod nu face automat datele imposibil de identificat: dacă lista care leagă codul de nume rămâne la vedere, persoana poate fi recunoscută. Chiar și fotografiile sau descrierile pot dezvălui identitatea.

Protejarea datelor începe înainte de colectare. Întrebi ce informații sunt cu adevărat necesare, cine are acces la ele, unde sunt păstrate și când vor fi șterse. Rezultatele individuale nu se distribuie fără temei și fără acordul necesar. Cercetarea poate produce informații utile fără să transforme viața privată a oamenilor în material public. Când scopul utilizării este neclar, trebuie consultată persoana responsabilă de date.

Confidențialitatea privește modul în care sunt tratate datele obținute într-un studiu sau într-un act medical; viața privată privește controlul persoanei asupra accesului la informațiile despre ea. Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR) include datele genetice, biometrice și cele privind sănătatea în categoriile speciale de date, a căror prelucrare cere un temei clar, de regulă consimțământul explicit. Principiile aplicate în cercetare sunt: minimizarea datelor (se colectează numai ce este necesar scopului), limitarea accesului, păstrarea pe o durată stabilită și ștergerea la sfârșit.

Se deosebesc trei nivele de protecție:

1. datele identificabile, care conțin nume, CNP sau adresă;
2. datele pseudonimizate, în care identificatorii sunt înlocuiți cu un cod, dar o cheie de corespondență permite revenirea la persoană; ele rămân date personale;
3. datele anonimizate, la care identificarea nu mai este posibilă prin niciun mijloc rezonabil.

Raportarea în formă agregată (medii, procente pe grupuri) reduce riscul de dezvăluire, dar un grup foarte mic poate permite recunoașterea unei persoane.

Exemplu rezolvat 1: tabel cu pulsul unei clase. Un tabel are coloanele cod, vârstă, înălțime și puls pentru 24 de elevi, iar profesorul păstrează lista „cod – nume” într-un fișier separat, cu acces restrâns. Pașii de verificare: (1) se elimină coloanele care nu servesc scopului, de exemplu înălțimea, dacă studiul privește numai pulsul; (2) se păstrează cheia separat, deci datele sunt pseudonimizate, nu anonime; (3) se publică numai mediile pe grupe de vârstă; (4) se hotărăște ștergerea cheii după încheierea studiului, ceea ce face datele anonime.

Exemplu rezolvat 2: rezultat genetic. O persoană află că poartă o variantă autozomal dominantă asociată cu o boală ereditară. Rezultatul privește și rudele ei: fiecare rudă de gradul I (părinte, frate, copil) are probabilitatea de 50% să poarte aceeași variantă. Din acest motiv accesul la rezultat se limitează la medicul curant și la persoana testată, iar decizia de a informa rudele îi aparține persoanei, cu sprijinul consilierului genetic. Un laborator nu transmite rezultatul unui angajator sau unui asigurător fără temei legal și acord.

Persoana ale cărei date sunt prelucrate are drepturi stabilite de GDPR: dreptul de acces la datele sale, de rectificare, de ștergere și de retragere a acordului. După anonimizare, datele nu mai pot fi șterse la cererea persoanei, deoarece nu se mai știe cui aparțin; de aceea participantul este informat din start dacă și când datele vor deveni anonime. Autoritatea română de supraveghere este Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). În laborator, regulile practice sunt: eticheta probei poartă un cod, nu numele; fișele nu se fotografiază; fișierele cu date se păstrează în locuri cu acces controlat.

Greșeli frecvente

• Greșit: Un tabel fără nume este întotdeauna anonim.
  Corect: Detalii sau o cheie de coduri pot permite identificarea persoanelor.
• Greșit: Dacă datele ajută știința, pot fi publicate oricum.
  Corect: Folosirea și distribuirea lor respectă acordul și protecția participanților.
• Greșit: Datele pseudonimizate nu mai sunt date personale.
  Corect: Cât timp există cheia de corespondență, ele rămân date personale și sunt protejate ca atare.

Înainte și după