Mecanisme de autoreglare

Organismul își ajustează activitatea când condițiile se schimbă. Această capacitate se numește autoreglare. Dacă este foarte cald, corpul produce transpirație și trimite mai mult sânge către piele, ceea ce favorizează pierderea de căldură. Dacă este frig, vasele din piele se îngustează, pierderea de căldură scade și apare tremuratul mușchilor, care produce căldură. Temperatura internă a corpului rămâne în jur de 37 °C.

Un mecanism frecvent este feedbackul negativ: o schimbare este detectată, iar răspunsul reduce abaterea. Este ca reglarea unui termostat, cu diferența că organismul are mai mulți senzori, centri de control și organe care răspund. Temperatura nu rămâne fixă la o valoare exactă în fiecare minut, ci variază într-un interval mic.

Și ritmurile zilei contează. Somnul, starea de veghe și unele secreții hormonale urmează bioritmuri, influențate de ceasul intern și de lumină. Când studiezi un mecanism, caută trei părți: ce schimbare se detectează, cine o prelucrează și ce răspuns apare. Acest mod de gândire te pregătește pentru lecția Homeostazia mediului intern.

Exemplu rezolvat 1. După 20 de minute de alergare, temperatura sângelui crește de la 37,0 °C la 37,8 °C. Descrie reglarea.

1. Schimbarea detectată: creșterea temperaturii; receptorii sunt termoreceptorii din piele și din hipotalamus.
2. Centrul de control este hipotalamusul, care compară temperatura cu valoarea normală.
3. Răspunsul: glandele sudoripare produc transpirație, iar vasele din piele se dilată.
4. Evaporarea transpirației elimină căldură, iar temperatura scade spre 37 °C.
5. Când abaterea dispare, răspunsul slăbește: este feedback negativ.

Exemplu rezolvat 2. Un elev zboară din New York în România, unde ora este cu 7 ore mai înainte. La ora 8:00 dimineața, în România, este somnoros. De ce?

1. Ceasul intern rămâne reglat pe ora din New York.
2. Când în România este 8:00, în New York este 8 − 7 = 1:00.
3. Corpul funcționează deci ca la ora 1:00 noaptea, când organismul este pregătit pentru somn, nu ca dimineața.
4. Ritmul se adaptează treptat, în câteva zile, prin expunerea la lumina din noul loc.

Bioritmurile există și la alte viețuitoare: unele flori își deschid corola la anumite ore, iar comportamentele de reproducere ale unor animale se repetă în anumite anotimpuri. Ritmul zilnic urmărește alternanța zi–noapte, iar cel sezonier, schimbările din cursul anului.

Greșeli frecvente

• Greșit: Feedbackul negativ înseamnă un efect „rău”.
  Corect: „Negativ” arată că răspunsul reduce abaterea inițială.
• Greșit: Autoreglarea ține o valoare identică tot timpul.
  Corect: Multe valori fiziologice oscilează în intervale.
• Greșit: Bioritmurile există numai la oameni.
  Corect: Ele apar la plante (deschiderea florilor la anumite ore) și la animale (hibernarea sezonieră).

Înainte și după