Alte medii de viață

Mediile de viață se deosebesc prin lumină, apă, temperatură, sol și alte condiții. O peșteră are zone cu foarte puțină lumină sau fără lumină; în zona fără lumină a peșterii nu cresc plante verzi; hrana poate fi adusă din afară sau produsă de microorganisme. Resursele pot veni și din afară, aduse de apă sau de animale. Un animal adaptat la întuneric nu este „incomplet”: trăsăturile lui se potrivesc acelui mediu.

Delta Dunării, aflată în județul Tulcea, cuprinde canale, lacuri, stufărișuri și zone de uscat. Această varietate oferă locuri de hrănire și adăpost pentru multe viețuitoare, inclusiv păsări și pești. Delta este rezervație a biosferei, ceea ce arată importanța conservării ei. Marea Neagră are apă sărată, cu salinitate de aproximativ 18‰ la suprafață, mai mică decât a oceanelor; în ea trăiesc, de exemplu, delfinul și calcanul. Sub aproximativ 150–200 m adâncime apa conține hidrogen sulfurat și nu susține viețuitoarele care au nevoie de oxigen; acolo trăiesc mai ales bacterii.

Și pe alte părți ale planetei întâlnim medii cu alte condiții. În deșertul Sahara plouă foarte rar (sub 250 mm pe an), ziua este foarte cald, iar noaptea temperatura scade mult. Euforbiile suculente din deșerturile Africii își păstrează apa în tulpina groasă, iar frunzele li s-au transformat în spini, care pierd puțină apă (cactusul, cu aceleași adaptări, trăiește în deșerturile Americii); vulpea fennec are urechi mari, prin care își elimină căldura, și iese la vânat noaptea. În regiunile polare iarna este lungă și geroasă: temperatura coboară sub −30 °C în Arctica și sub −80 °C în Antarctica. Ursul polar, din Arctica, are blană deasă și un strat gros de grăsime sub piele, iar pinguinul imperial, din Antarctica, stă strâns în grup cu ceilalți ca să păstreze căldura. Ursul polar și pinguinul nu se întâlnesc în natură, pentru că trăiesc la poli diferiți. În pădurea tropicală ecuatorială, cum este cea din Amazon, plouă aproape zilnic, iar temperatura rămâne între 25 și 27 °C tot anul. Coroanele copacilor lasă să ajungă puțină lumină la sol, de aceea orhideele cresc pe ramurile copacilor, unde găsesc lumină, iar jaguarul și leneșul trăiesc la niveluri diferite ale pădurii.

Nu toate organismele pot trăi oriunde. Când compari două medii, pornește de la condiții și apoi caută trăsăturile viețuitoarelor: cum se procură apa și hrana într-un deșert față de o deltă. Evită regula simplă „mediul dificil are puțină viață”: unele medii au organisme foarte bine adaptate.

Exemplu pe pași: compară peștera cu Delta Dunării.

1. Lumina: în peșteră lipsește în zona adâncă; în deltă este multă, iar plantele cresc în apă și pe mal.
2. Apa: în peșteră sunt picături și bălți mici; în deltă sunt canale, lacuri și stufărișuri.
3. Hrana: în peșteră vine din afară, de exemplu prin lilieci care ies noaptea la vânătoare și lasă guano; în deltă este produsă de plante și alge.
4. Organismele: în peșteră liliecii și insectele adaptate la întuneric; în deltă pelicanul comun, nufărul galben și somnul.

Greșeli frecvente

• Greșit: În peșteră nu există viață fiindcă nu pătrunde lumina.
  Corect: Există organisme adaptate, iar resursele pot ajunge și din exterior.
• Greșit: Delta și marea au aceeași apă și aceleași viețuitoare.
  Corect: Salinitatea și celelalte condiții diferă.
• Greșit: Marea Neagră are apă dulce, ca Dunărea.
  Corect: Marea Neagră are apă sărată, cu salinitate mai mică decât a oceanelor.

Înainte și după