Hrănirea heterotrofă la fungi și plante

Un organism heterotrof folosește substanțe organice formate de alte viețuitoare. Ciupercile sunt heterotrofe: ele nu au cloroplaste și nu fac fotosinteză. Unele descompun resturi de plante și animale, eliberând substanțe pe care le absorb. Acest mod de viață se numește saprofit. Altele obțin substanțe de la o gazdă vie și îi pot face rău; acestea sunt parazite.

Și printre plante există excepții de la hrănirea obișnuită prin fotosinteză. Unele plante parazite iau substanțe organice de la gazdă. O plantă semiparazită poate face fotosinteză, dar preia de la altă plantă apă și săruri minerale. Plantele carnivore captează animale mici, de obicei insecte, pentru a obține mai ales substanțe minerale, precum azotul. Plantele carnivore verzi continuă să producă substanțe organice prin fotosinteză; nu „mănâncă insecte” în același scop în care un animal mănâncă hrană.

Imaginează-ți o ciupercă pe un trunchi căzut și una care provoacă boală unei plante vii. Ambele absorb substanțe, dar sursa și relația cu organismul afectat diferă. Când clasifici un exemplu, întreabă dacă materia provine din resturi moarte ori de la o gazdă vie și dacă organismul mai face fotosinteză. Aceste întrebări sunt mai folositoare decât presupunerea că toate ciupercile sau toate plantele se hrănesc la fel.

Exemplu rezolvat: o tufă verde pe o ramură de plop

Un elev găsește pe o ramură de plop o tufă verde, sferică. Cum stabilește felul în care se hrănește?

1. Verifică dacă planta are frunze verzi: da, deci are clorofilă și poate face fotosinteză.
2. Observă că rădăcinile lipsesc, iar baza tufei pătrunde în ramură. Planta nu se hrănește din sol.
3. Din ramură ia apă și săruri minerale, dar își produce singură substanțele organice.
4. Concluzie: este o plantă semiparazită, vâscul. Dacă ar fi avut tulpini galbene fără frunze verzi, ar fi fost parazită, ca torțelul.

Rezumat: ciuperca de pe lemnul mort este saprofită; ciuperca ce atacă planta vie este parazită; vâscul este semiparazit; roua-cerului este plantă carnivoră.

Fungii nu au cloroplaste. Hifele secretă enzime în mediu, iar substanțele rezultate se absorb prin pereții hifelor, adică digestia este extracelulară. Rezerva lor este glicogenul.

Plante parazite. Torțelul (Cuscuta) are tulpini galbene-portocalii, fără clorofilă, care se înfășoară pe trifoi sau lucernă. Cu ajutorul unor rădăcini transformate în haustori, pătrunde în vasele liberiene ale gazdei și îi ia substanțele organice. Lupoaia (Orobanche) parazitează rădăcinile florii-soarelui. Plante semiparazite. Vâscul are frunze verzi, face fotosinteză și își înfige haustorii în lemnul gazdei, de unde ia sevă brută.

Plante carnivore. Roua-cerului (Drosera) prinde insectele cu tentacule glandulare cu secreție lipicioasă, bogată în enzime. Otrățelul de baltă (Utricularia) captează animale mici în utricule cu valve. Dionaea muscipula are frunze cu doi lobi, care se închid când sunt atinși doi peri senzitivi. Plantele carnivore cresc în soluri sărace în azot, pe care îl obțin din pradă; produsele organice le fac prin fotosinteză.

Exemplu rezolvat 1: încadrarea după observații. O plantă are tulpini galbene-portocalii, fără frunze verzi, înfășurate pe lucernă; la microscop se văd haustori în floemul gazdei. Cum o încadrezi?

1. Fără clorofilă, nu poate face fotosinteză.
2. Haustorii în floem arată că ia substanțe organice de la o gazdă vie.
3. Concluzie: plantă parazită (torțel), cu hrănire heterotrofă.
4. Dacă aceeași plantă ar avea frunze verzi și haustori numai în vasele lemnoase, ar fi semiparazită.

Exemplu rezolvat 2: compararea a trei organisme. Se compară mucegaiul de pe o pâine, mana viței de vie și roua-cerului.

1. Mucegaiul: fără cloroplaste, hrănire pe resturi moarte – saprofit.
2. Mana: fără cloroplaste, atacă țesuturi vii și îi provoacă boli viței de vie – parazită.
3. Roua-cerului: are cloroplaste, face fotosinteză, dar ia azot din insecte – mixotrofă.

Fungii saprofiți sunt descompunători: transformă resturile vegetale și animale în substanțe minerale, pe care plantele le absorb. Unii fungi sunt paraziți și la om: Candida albicans provoacă candidoze, iar dermatofitele provoacă micoze ale pielii. La Nepenthes, frunza formează un urcior cu lichid digestiv în care se îneacă insectele; planta absoarbe produșii digestiei, mai ales compuși ai azotului.

Paraziții de la plante se recunosc după simptome. Mana viței de vie dă pete galbene, translucide, pe fața superioară a frunzei și un puf alb pe fața inferioară. Rugina grâului formează pustule roșcat-brune, iar tăciunele porumbului formează umflături pline cu spori negri. Pentru mană se folosește zeama bordeleză, o soluție de sulfat de cupru și var.

Greșeli frecvente

• Greșit: Ciupercile fac fotosinteză deoarece nu se deplasează.
  Corect: Fungii nu au cloroplaste și sunt heterotrofi.
• Greșit: Plantele carnivore iau toată energia din insecte.
  Corect: Multe fac fotosinteză și captează prada mai ales pentru nutrimente minerale.
• Greșit: Vâscul este parazit total, ca torțelul.
  Corect: Vâscul are frunze verzi și face fotosinteză; de la gazdă ia numai apă și săruri minerale.
• Greșit: Plantele carnivore digeră insectele pentru energie, în locul fotosintezei.
  Corect: Ele fac fotosinteză; prada le furnizează mai ales azot și alte săruri minerale.

Înainte și după