Teorii despre originea vieții

Cum a apărut prima viață pe Pământ este o întrebare științifică deschisă. Au fost propuse explicații diferite. Creaționismul exprimă o credință religioasă, care nu poate fi testată prin experiment științific. Vechea idee a generației spontane susținea că viețuitoarele apar din materie nevie în condițiile de astăzi. Experimentele lui Redi și Pasteur au respins-o.

Panspermia propune că viața sau precursorii ei au venit din spațiu, dar mută întrebarea despre apariția lor în alt loc. Evoluția chimică, asociată cu Oparin și Haldane, cercetează formarea treptată a moleculelor organice și a unor sisteme tot mai complexe pe Pământul timpuriu.

Biogeneza descrie observația că viețuitoarele actuale provin din alte viețuitoare. Originea primei vieți este o altă întrebare decât evoluția speciilor după apariția ei; despre aceasta din urmă s-au formulat teorii diferite.

Teorii despre evoluție. Fixismul susținea că speciile au rămas neschimbate de la creare. Lamarckismul (Jean-Baptiste Lamarck, 1809) explica schimbarea prin folosirea sau nefolosirea organelor și prin transmiterea la urmași a caracterelor dobândite: gâtul girafei s-ar fi lungit pentru că strămoșii ei se întindeau după frunze. Dar un caracter dobândit în timpul vieții, cum sunt mușchii măriți prin antrenament, nu se moștenește. Darwinismul (Charles Darwin, 1859) explică evoluția prin selecție naturală: indivizii unei populații diferă între ei, cei mai bine adaptați la mediu supraviețuiesc și lasă mai mulți urmași, iar caracterele lor devin mai frecvente în generațiile următoare. Exemplu: într-o populație de bacterii, rare celule rezistă la un antibiotic; antibioticul le ucide pe celelalte, iar cele rezistente se înmulțesc. Lecțiile Dovezile evoluției și Factorii evoluției continuă această temă. Când compari o explicație, întreabă ce dovezi o sprijină și ce etapă rămâne neexplicată.

Exemplu pe pași: experimentul lui Redi (1668). Francesco Redi a vrut să afle dacă larvele de pe carne apar din carne putredă sau din ouăle muștelor.

1. A pus bucăți de carne în mai multe borcane. Unele borcane au rămas deschise, altele au fost acoperite cu pânză fină.
2. În borcanele deschise, muștele au intrat și au depus ouă; în cele acoperite, muștele nu au putut ajunge la carne.
3. După câteva zile au apărut larve numai în borcanele deschise.
4. Concluzia: larvele provin din ouăle muștelor, nu din carnea putredă. Idee respinsă: generația spontană a viețuitoarelor vizibile.

După aproape două secole, Louis Pasteur (1861) a folosit baloane cu gât lung și curbat, în care bulionul nutritiv fiert rămânea limpede, fiindcă microorganismele din aer se depuneau pe peretele curbat al gâtului. Când gâtul era rupt, bulionul se tulbura. Rezultatul a arătat că microorganismele provin din alte microorganisme.

În 1953, Stanley Miller a pus într-un aparat apă, metan, amoniac și hidrogen, iar prin amestec a trecut un arc electric, ca un fulger. După o săptămână, apa conținea aminoacizi, adică molecule organice simple. Experimentul arată că moleculele organice se pot forma din molecule anorganice, dar nu a produs o celulă vie și nu dovedește că atmosfera timpurie avea exact acea compoziție.

Greșeli frecvente

• Greșit: Originea vieții și evoluția speciilor existente sunt aceeași întrebare.
  Corect: Originea vieții privește apariția primelor sisteme vii; evoluția explică schimbarea liniilor de organisme.
• Greșit: Obținerea unei molecule organice în laborator înseamnă obținerea unei celule vii.
  Corect: O moleculă organică nu este un sistem celular viu.
• Greșit: Experimentul lui Pasteur a explicat cum a apărut prima celulă.
  Corect: Pasteur a arătat că în condițiile de astăzi microorganismele provin din alte microorganisme; originea primelor celule este o altă întrebare.

Înainte și după